Concert de muzică bizantină “Psaltichia româneasca la curtea brâncovenilor” – Arad, 11.04.2014

By | 12/04/2014

20140411_00Repertoriu:

1. Prezentare

2. Stihira Glasul Domnului peste ape, ce se cântă în procesiune la Slujba Sfințirii Apei celei Mari la Sărbătoarea Botezului Domnului, plagalul glasului IV din Ni, de Gherman, arhiereul Noilor Patre (sec. XVII), tălmăcită în românește de Filothei sin Agăi Jipei (în „Psaltichia rumănească” Ms. 61 din Biblioteca Academiei Române), protopsaltul de la curtea voievodului martir Constantin Brâncoveanu (sf. sec. XVII – înc. sec. XVIII), și exighisită (tălmăcită) în notație hrisantică (contemporană) de către Macarie Ieromonahul (+1836),în Ms. 3736 din Biblioteca Academiei Române.

3. Cântările I, VII, VIII din Paraclisul Sfinților Brâncoveni, compus de obștea Mănăstirii Stavropoleos, plagalul glasului IV din Ni și trifonic.

4. Catavasiile Rusaliilor (fragment), glas III, de Șerban Protopsaltul. Melodia „după glasul bulgăresc” (la Filothei sin Agăi Jipei apare mențiunea „după glasul românesc”). Cântarea are un caracter general polimodal, o combinație de glasuri și o sonoritate neobișnuită pentru ethosurile octoihiei de astăzi.

5. Stihiri-asemănânde la Vecernie, după podobia Ceea ce ești bucuria, glasul I, de obștea mănăstirii Stavropoleos.

6. Irmosul Rai de taină al cântării a IX-a din Canonul Înălțării Sfintei Cruci, plagalul glasului IV, de Radu Protopsaltul, și exighisită în notație hrisantică de Macarie Ieromonahul (în Ms. 1804 B.A.R.). Înaintea lui Macarie se cunosc doi protopsalți cu numele „Radu”, iar cel mai cunoscut este Radu Protopsaltul (sec. XVII), tată al lui Șerban Protopsaltul care a fost dascălul lui Constantin Protopsaltul, pe lângă care a ucenicit Macarie Ieromonahul. Dacă piesa a fost compusă, așa cum presupunem, de către tatăl binecunoscutului Șerban, atunci putem vorbi de cea mai veche cântare în limba românească, pe care o avem exighisită în notație hrisantică.

7. Binecuvântările Învierii „cele veselitoare” (Eυλογητάριαχαρμόσινα), fragment, plagalul glasului I tetrafonón, de Iosif Duhovnicul, protopsalt al Mănăstirii Neamț (în Ms. 70 al episcopiei Romanului și în Ms. 74 al Mănăstirii Secu), în vremea starețului sf. Paisie Velicicovschi (sf. sec. XVIII) și dascăl al lui Visarion Duhovnicul de la Neamț. Reprezintă una din piesele complexe, ornamentate, ce stau mărturie pentru existența, la Neamț, în sec. XVIII, a unei școli de compoziție psaltică de un nivel ridicat.

8. Lecturare ecfonetică a paremiei Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu din slujba Utreniei Sfinților Brâncoveni. Pentru lecturările textelor din Evanghelie, Apostol și profeți există o notație numită ecfonetică. Primele mărturii datează din manuscrise de sec. IX. Formula cadențială finală este executată după modelul propus de Anton Pann (+1854) în Irmologhion, ediția a II-a (1854).

9. Stihira Ușile pocăinței ce se cântă după citirea Evangheliei, în Duminicile din Postul Mare, plagalul glasului IV, de Filothei sin Agăi Jipei (înc. sec. XVIII), în „Psaltichia rumănească” (Ms. 61 BAR) iar în notație mediobizantină exegetică de Mihalache Bucureșteanul (înc. sec. XIX), în Ms. 212 de la mănăstirea Cernica. Reconstrucție în notația hrisantică de monahul Filotheu Bălan și Adrian Sîrbu.

10. Cântarea a IX-a (fragment) din Canonul Sfinților Martiri Brâncoveni, glasul I, compus de obștea Mănăstirii Stavropoleos.

11. Stihira Ca un om ai venit la râu ce se cântă în procesiune la Slujba Sfințirii Apei celei Mari la sărbătoarea Botezului Domnului, plagalul glasului IV din Ni, de Gherman, arhiereul Noilor Patre, tălmăcită în românește de Filothei sin Agăi Jipei (Ms. 61 B.A.R.) și exighisită în notația psaltică hrisantică de Macarie Ieromonahul (Ms. 3736 B.A.R.).

12. Mărimuri și pripeală la Sfinții Brâncoveni, glasul I, de obștea mănăstirii Stavropoleos. Autorul primelor pripele este Filotei, monahul de la Cozia, fost logofăt al domnitorului Mircea cel Bătrân al Ţării Româneşti (1386-1418). Pripealele sunt, astfel, cele mai vechi creaţii literare şi muzicale din Ţările Române (cu excepţia celei a lui Niceta, episcop de Remesiana, din sec. al IV-lea).

13. Sedelne-asemănânde la Utrenia Sfinților Brâncoveni după podobia Mormântul Tău, Mântuitorule, glasul II, de obștea Mănăstirii Stavropoleos. Primele două tropare sunt interpretate într-un glas dat astăzi uitării, glasul I difonic, după mărturiile găsite în ms. Z26 de la Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos.

14. Stihira Pe Tine Cela Ce îmbraci cu lumina, ce se cântă în Sâmbăta Patimilor, atunci când se scoate Epitaful, plagalul glasului I, în grecește de Gherman, arhiereul Noilor Patre, în românește de Filothei sin Agăi Jipei (Ms. 61 B.A.R.) și scrisă în noua notație de Macarie Ieromonahul (Ms. 3736 B.A.R.).

15. Condacul-asemănândă al Sfinților Brâncoveni, după podobia Apărătoare Doamnă, plagalul glasului IV, melodie adaptată de obștea mănăstirii Stavropoleos.

Iată mai jos câteva imagini din cadrul concertului:

This slideshow requires JavaScript.

Mai multe imagini puteți vedea aici.

Înregistrarile video de la concert  (5 părți): [1] ; [2] ; [3] ; [4] ; [5]

(Visited 686 times, 1 visits today)