Război și Pace în climatul internațional

By | 20/08/2016

imagine_135În viața popoarelor conflictele armate constituie mereu negarea deliberată a oricărei posibile înțelegeri internaționale, creând scindări profunde și răni sfâșietoare care cer mulți ani (chiar decenii) pentru a se vindeca. Războaiele constituie refuzul practic de a se angaja pentru a ajunge la acele mari ținte economice și sociale pe care și le-a asumat comunitatea internațională, cum sunt, de exemplu, Millennium Development Goals. Din păcate, multele conflicte armate care astăzi încă mai chinuiesc lumea ne prezintă, în fiecare zi, o dramatică imagine de incapacități, lipsuri, foame, boli, tragedii și moarte. De fapt, fără pace nu există și nu poate exista niciun tip de dezvoltare economică. Violența sau vărsarea de sânge nu duce niciodată la pace, condiție necesară pentru orice premisă de creștere economică și înnoire socială.

Nu putem să nu reflectem asupra situației grave din Orientul Mijlociu și îndeosebi din Siria. Din păcate, doare să constatăm că prea multe interese pragmatice și ideologice au prevalat de când a început conflictul sirian, împiedicând găsirea unei soluții care să evite masacrul inutil la care asistăm. Tergiversarea aplicării de soluții reale a avut drept consecință dramatizarea situației generale din Siria. Liderii statelor din G20 par să „rămână” inerți în fața dramelor pe care le trăiește deja de prea mult timp populație siriană și care riscă să aducă noi suferințe unei regiuni atât de încercate și căutătoare de pace.

Dar ce este pacea. În sens biblic, pacea este un cuvânt profetic prin excelență! Pacea este dorul lui Dumnezeu, este proiectul lui Dumnezeu pentru umanitate, pentru istorie, pentru noi toți, cu toată creația. Dar, istoricește vorbind, pacea este un proiect care întâlnește mereu reacție și opoziție din partea omului și din partea celui rău, diavolul, care seamănă ură, conflicte și război. Și în timpul nostru aspirația la pace și angajarea pentru a o construi se ciocnesc cu faptul că în lume sunt în desfășurare numeroase conflicte armate. Este un soi de război dus „pe bucăți”, „pe zone sau regiuni”; și, în contextul comunicării globale, se percepe oarecum a fi un climat de război în lume.

Există unii care vor să creeze și să mărească în mod deliberat acest climat întunecat, îndeosebi cei care caută ciocnirea între diferite culturi și civilizații, și cei care speculează războaiele pentru a face comerț cu arme. Dar războiul înseamnă copii, femei și bătrâni în lagăre de refugiați; înseamnă dislocări forțate de persoane; înseamnă familii distruse ; înseamnă locuințe, străzi, instituții sociale și economice nimicite; dar înseamnă mai ales atâtea vieți frânte. Cei care experimentează suferință, distrugere, durere știu bine acest lucru! Astăzi, se înalță încă o dată în multe locuri din lume strigătul disperat al celor ce suferă și al tuturor persoanelor de bunăvoință: nu războiului!

În cadrul acestui climat internațional de război și al tuturor ideologiilor din spatele lui, ca o rază de soare care străbate norii negrii ai lumii, răsună cuvântul lui Iisus în Evanghelie: „Fericiți făcătorii de pace” (Mat. 5,9). Este un apel mereu real și actual, care este valabil pentru orice timp fără pace, pentru orice generație fără liniște. Nu spune „Fericiți predicatorii păcii”: pentru că toți sunt capabili s-o declare sau s-o proclame, chiar în manieră ipocrită sau chiar mincinoasă. Nu. Spune: „Fericiți făcătorii de pace”, adică aceia care o fac sau o împlinesc. A împlini pacea este o muncă artizanală: cere consacrare, răbdare, experiență, dăruire, crez, tenacitate, perseverență. Fericiți sunt cei care seamănă pace prin faptele lor zilnice, cu atitudini și gesturi de slujire, de fraternitate, de dialog, de comunicare, de milostivire… Aceștia da, „pot fi numiți fii ai lui Dumnezeu”, pentru că Dumnezeu seamănă pace, mereu, pretutindeni; la plinirea timpurilor l-a trimis în lume pe Fiul Său pentru ca noi toți să avem pacea salvatoare! Arhitectura păcii este o lucrare ce trebuie dusă înainte în toate zilele, pas după pas, fără a înceta vreodată.

Și cum se face, cum se construiește pacea? Ne-a amintit asta, în manieră esențială, profetul Isaia: „pacea va fi lucrul judecății” (32,17). Pacea e lucrare a dreptății, concept evanghelic ce sintetizează toată virtutea. Și aici: nu o dreptate declamată, teoretizată, planificată… ci dreptatea practicată, întrupată și trăită. Și Noul Testament ne învață că împlinirea deplină a dreptății înseamnă a-l iubi pe aproapele ca pe noi înșine (cf. Mat. 22,39; Rom. 13,89). Când noi urmăm această poruncă, cu harul lui Dumnezeu, observăm cum se schimbă lucrurile! Pentru că ne schimbăm noi! Acea persoană, acel popor, pe care-l vedeam ca dușman, în realitatea are același chip ca și al meu, aceeași inimă ca și a mea, același suflet așa cum eu am. Avem același Tată în ceruri. Așadar dreptatea adevărată înseamnă a face acelei persoane, acelui popor, ceea ce aș vrea să-mi fie făcut mie, poporului meu (cf. Mat. 7,12).

Sfântul Apostol Pavel ne-a indicat semnele necesare pentru a face pace: „îmbrăcați-vă… cu  milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă-răbdare! Îngăduiți-vă unii pe alți și iertând unii altora…” (Col. 3,12-13).

Iată atitudinile pentru a fi „artizani” ai păcii în cotidian, acolo unde trăim fiecare. Însă să nu ne înșelăm că acest lucru depinde numai de noi! Am cădea într-un moralism iluzoriu sau într-un activism superficial. Pacea este dar al lui Dumnezeu, nu în sens magic, ci pentru că El, cu Duhul Său, poate să imprime aceste atitudini în inimile noastre și în trupul nostru și să facă din noi adevărate instrumente ale păcii Sale. Și, mergând în profunzime, apostolul spune că pacea este dar al lui Dumnezeu pentru că este rod al împăcării Sale cu noi. Numai dacă omul se lasă împăcat cu Dumnezeu, poate deveni făcător de pace.

Astăzi, aici și acum, să-i cerem împreună Domnului harul de a avea o inimă bună, harul răbdării, harul de a persevera și de a făptui pentru dreptate, de a fi milostivi, de a lucra pentru pace, de a semăna pacea și nu războiul, dezbinarea și neînțelegerea. Acesta este demersul care ne face fericiți.

(Citit de 102 ori)