Sf. Antonie cel Mare

By | 16/01/2017

imagine_184Sf. Atanasie este autorul unei lucrări care reprezintă best seller-ul literaturii antice creştine: Viaţa Sfântului Antonie, adică biografia sfântului Antonie, scrisă la puţin timp după moartea acestui sfânt, tocmai în timp ce Arhiepiscopul de Alexandria, exilat, trăia alături de călugării deşertului egiptean. Atanasie a fost prietenul marelui eremit Antonie, astfel încât a primit una din cele două piei de oaie lăsate de Sf. Antonie ca şi moştenire a sa, împreună cu mantaua pe care însuşi Episcopul de Alexandria i-o dăruise.

imagine_185Devenită curând foarte populară, tradusă aproape imediat în limba latină de două ori şi apoi în diferite limbi orientale, biografia exemplară a acestui chip drag tradiţiei creştine a contribuit foarte mult la răspândirea monahismului, în Orient şi în Occident. Nu întâmplător lectura acestui text, la Treviri, este în centrul unei emoţionante relatări despre convertirea a doi funcţionari imperiali, pe care Augustin o aminteşte în Confesiuni (VIII, 6,15) ca şi premisă a însăşi convertirii sale.

De altfel, însuşi Sf. Atanasie dovedeşte că avea o conştiinţă clară despre influenţa pe care putea să o aibă asupra poporului creştin figura exemplară a lui Antonie. Scrie de fapt în încheierea acestei lucrări: „Ca să fie peste tot cunoscut, de toţi admirat şi dorit, chiar şi de către cei care nu l-au văzut, este un semn al virtuţii sale şi al sufletului său prieten al lui Dumnezeu.

imagine_186De fapt nu pentru scrieri, nici pentru o înţelepciune lumească, nici pentru vreo pricepere este cunoscut Antonie, ci doar pentru evlavia sa faţă de Dumnezeu. Şi nimeni nu ar putea să nege că aceasta este un dar al lui Dumnezeu.

Cum de altfel să se audă vorbindu-se în Spania şi în Galia, la Roma şi în Africa despre acest om, care trăia retras între munţi, dacă nu ar fi fost făcut cunoscut pretutindeni de Dumnezeu însuşi, aşa cum face el cu cei care îi aparţin, şi după cum spusese Antonie încă de la început?

Şi chiar dacă aceştia lucrează în taină şi vor să rămână ascunşi, Domnul îi arată tuturor ca pe o lumină, pentru ca toţi câţi aud vorbindu-se de ei să ştie că este posibil să urmezi poruncile şi să prindă curaj în parcurgerea drumului virtuţii” . Viaţa sa, ca şi cea a lui Antonie şi a altor nenumăraţi sfinţi, ne arată că cine merge spre Dumnezeu nu se îndepărtează de oameni, ci se face în schimb cu adevărat apropiat lor.

(Citit de 109 ori)