Sfântul Mucenic Emilian de la Durostorum

By | 17/07/2018

Sfântul Mucenic Emilian a pătimit pentru Hristos în data de 18 iulie, anul 362, iar mărturii scrise despre el avem la Fericitul Ieronim, Teodoret și, mai ales, la Sfântul Ambrozie al Milanului într-o Scrisoare adresată lui Teodosie cel Mare. Sfântul Mucenic Emilian a avut curajul să dărâme idolii, a avut curajul să mărturisească pe Hristos, a avut curajul să mărturisească viața creștină. Sfântul Emilian a dăruit curaj creștinilor vremii în timpul prigoanei lui Iulian Apostatul, a daruit curaj creștinilor din Durostorum. Cred că acest lucru este ceea ce Duhul Sfânt vrea să facă mereu în mijlocul nostru: să dea curaj, să ne dăruiască motive pentru a continua să perseverăm în viața creștină, să dorim și să edificăm o viață care trăiește credința ortodoxă și să mărturisim fiecare dintre noi, precum Emilian, viteazul ostaş al lui Hristos : „Sunt creştin”.

Sfântul Mucenic Emilian a avut tăria de a mărturisi în fața guvernatorului Capitolin: „Dumnezeu şi sufletul meu mi-au poruncit să sfărâm idolii cei fără de suflet care se numesc de voi zei. Aceasta am făcut ca să se arate tuturor că sunt fără suflet, muţi şi surzi, în care nu se află nici un fel de grăire, căci sunt pietre şi lemne nesimţitoare. Deci să ştii că nu am adus ocară adevăratului Dumnezeu, Care a făcut toate, ci pe zeii voştri cei mincinoşi, care n-au făcut nimic, ci au fost făcuţi de voi, i-am ocărât şi i-am surpat, ca să piară în veci”. Astăzi sunt multe ideologii false, pe care uneori le căutăm într-un „dumnezeu” care să se poată conforma cererilor și ambițiilor noastre și să intervină în mod magic pentru a schimba realitatea și a o face așa cum o vrem noi; un idol, întocmai, care ca atare nu poate să facă nimic, neputincios și mincinos. Însă nouă ne plac idolii, ne ne plac ambițiile, ne plac mult! Și când noi suntem atât de alipiți de orice idol: cumpărăm speranțe și visuri false. În timp ce în ceea ce este de fapt nădejdea harului și gratuității iubirii, pe care ne-a adus-o Iisus Hristos, dându-și viața pentru noi din iubire, în aceea uneori nu ne încredem mult. „Prin Înviere, Mântuitorul Hristos nu a dat la o parte doar piatra de pe mormânt, ci vrea şi să facă să se ridice toate barierele care ne închid în necredinţa noastră, în lumile noastre conceptuale şi străine de viaţă, în căutările noastre obsedate de siguranţă şi în ambiţiile nemăsurate, capabile să se joace cu demnitatea celuilalt” (Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, Scrisoare Pastorală, 2018). Nădejdea în Dumnezeu ne face să intrăm în raza de lucrare și prezență a amintirii Sale, a memoriei Sale care ne binecuvântează și ne mântuiește.

(Citit de 29 ori)